Magnet cu Sfântul Pantelimon

● Această iconiță are pe suportul din lemn un strat de foiță aurie. Iconița poate fi aşezată pe frigider sau pe metal feros, are dimensiunea de 6X8 cm iar pe spate are lipită o folie magnetică.

● Sfântul Pantelimon (în greacă: Παντελεήμων - cu sensul de „cel preamilostiv”), pe numele real Pantoleon (nume ce înseamnă „cel puternic ca un leu” curaj de care va da dovadă mai târziu) a fost fiul unui păgân bogat, Eustorgius din Nicomidia, și al unei mame creștine, Euvula. Pantoleon l-a cunoscut pe bătrânul Preot Ermolae care i-a reamintit învățăturile de credință ale creștinismului și l-a convins că Iisus Hristos era cel mai bun medic, spunându-i că omul trebuie să aibă mai întâi încredere în Dumnezeu și apoi în medic. De la acesta, tânărul Pantoleon a învăţat tainele credinţei şi a înţeles puterea de vindecare a lui Hristos, Doctorul sufletelor şi al trupurilor. Plecând într-o zi de la Părintele Ermolae, Pantoleon a întâlnit pe drum un copil care tocmai murise, muşcat de o viperă. Atunci s-a rugat Mântuitorului şi îndată copilul a înviat, iar vipera a murit. Uimit de puterea lui Hristos, Pantoleon s-a întors la Ermolae, a primit botezul şi a zăbovit şapte zile, împărtășindu-se cu Sfintele Taine, rugându-se şi primind învăţătură de la bătrânul preot. După acestea, tânărul Pantoleon s-a dedicat vindecării oamenilor, atât prin meşteşugul doctoricesc, dar mai ales prin rugăciune şi însemnarea cu semnul Sfintei Cruci. Medicii păgâni din cetate, invidioși, l-au denunțat că era creștin și Pantoleon a fost adus la judecată în fața împăratului în timpul persecuției creștinilor declanșată în anul 303 de împăratul Dioclețian. În ciuda caznelor, Pantoleon i-a cerut lui Dumnezeu să-i ierte pe prigonitorii lui, motiv pentru care a primit numele de Pantelimon („cel preamilostiv”). Glas din cer sa auzit zicând: "Slujitor credincios, dorința ta va fi acum îndeplinită, porțile cerului îți sunt deschise, cununa ta e pregătită. Vei fi de-acum înainte adăpost deznădajduiților, ajutor celor încercați, doctor bolnavilor și teroare demonilor. De aceea, numele tău nu va mai fi Pantoleon, ci Pantelimon." Abia după aceea Sfântul Mare Mucenic Pantelimon și-a plecat grumazul de bună voie, pentru a putea fi decapitat. Ostașii, apropiindu-se, mai întâi i-au sărutat trupul, apoi i-au tăiat capul mucenicului, iar, în loc de sânge, a curs lapte. În același ceas, măslinul de lângă el s-a umplut de roadele sale, de la rădăcină până la vârf, și mulțimea de popor care a fost de față la tăierea capului, văzând aceasta, au crezut cu toții în Hristos. Iar minunile care se făcuseră le-au spus împăratului. Acesta, înnebunit de furie, a poruncit ca îndată să se taie măslinul acela, să-l zdrobească și să-l ardă împreună cu trupul mucenicului. Era ziua de 27 iulie a anului 305. Stingându-se focul, creștinii au găsit trupul sfantului neatins de foc și l-au luat ca un dar neprețuit primit de la Dumnezeu.

● Țara de origine: România

● Obiect sfinţit †